Ajutați mi dachshundul să piardă în greutate, Încărcat de

Cea mai frumoasă zi din viața inspectorului-șef Evert Bäckström 1. Era luni, 3 iunie, dar, chiar dacă era o zi de luni și fusese trezit în miezul nopții, inspectorul-șef Evert Bäckström avea să o considere mereu cea mai frumoasă zi din viața lui. Mobilul lui de serviciu începu să sune exact la ora 5 dimineața și, deoarece persoana care suna nu voia să renunțe, nu prea avu de ales.

Cine e, regele sau prim-ministrul? Colegul lui abia putea să-și stăpânească încântarea. Nu poate fi adevărat, se gândi el. E mult prea frumos ca să fie adevărat. Ținând cont de relațiile voastre din trecut, am vrut să fiu primul care îți dă vestea cea bună. De fapt, Niemi de la Criminalistică m-a sunat și mi-a spus să te trezesc. Așa că sincere felicitări, Bäckström! Felicitări din partea noastră, a tuturor, cei de la secție.

Avertizați medicii să dea suprastin. Ca o pastilă umană-1 50 kg per tableta. Mai ales suprastin - pastile minuscule.

Tu ești cel care râde la urmă. Și că e Eriksson? Se pare că sărmana noastră victimă arată destul de groaznic, dar el e. Era deja perfect treaz și avea mintea limpede cristal, VP - 4 într-o zi precum cea de astăzi trebuia să te asiguri că profiți la maximum de fiecare clipă.

Că nu ratezi nicio secundă. Primul lucru pe care îl făcu fu să-și ia halatul și să se ducă la toaletă, ca să atenueze presiunea din vezică.

Avertizați medicii să dea suprastin. Ca o pastilă umană-1 50 kg per tableta. Mai ales suprastin - pastile minuscule.

Era un obicei pe care și-l făcuse de mic și pe care avusese grijă să-l păstreze. Atenuarea presiunii înainte să se ducă la culcare și imediat ce se trezea, indiferent dacă era sau nu necesar, în contrast flagrant cu ceea ce păreau să facă mare parte din zi colegii lui bărbați chinuiți de prostată. Un jet superb de înaltă presiune, se gândi Bäckström mulțumit, în timp ce stătea cu supersalamul lui strâns bine în mâna dreaptă, simțind cum nivelul urinei scade în zona lui inferioară, bine proporționată.

Ar fi momentul să refacem ajutați mi dachshundul să piardă în greutate echilibrul, reflectă el, încheind prin câteva smuciri ferme ale salamului, pentru a stoarce și ultimele picături care se strânseseră acolo în timpul unei nopți complet lipsite de vise. Apoi se duse direct în bucătărie, ca să-și pregătească un mic dejun copios. Un teanc frumos de felii groase de șuncă daneză, patru ochiuri, suc de portocale proaspăt făcut și o cană mare cu cafea tare și lapte cald.

Ancheta unei crime nu era ceva de care să te apuci pe stomacul gol, iar morcovii și tărâțele de ovăz erau aproape sigur un factor care contribuia la faptul că toți colegii lui malnutriți și cretini o dădeau în bară cu o regularitate atât de deprimantă.

După asta se duse, mulțumit și sătul, în baie, unde făcu duș, săpunindu-se cu grijă pe secțiuni, în timp ce apa caldă se prelingea pe trupul lui plăcut rotunjit și armonios construit. Apoi se șterse minuțios, după care se bărbieri cu ajutorul unui aparat de ras adevărat, de modă veche, și al unei cantități generoase de spumă de ras.

În sfârșit, se spălă pe dinți cu periuța lui electrică și, doar ca să fie absolut sigur, făcu gargară cu o apă de gură care împrospăta respirația. În cele din urmă, după ce aplică aftershave, deodorant și alte esențe plăcute în toate zonele strategice ale templului trupului său, se îmbrăcă atent. Un costum de in galben, cămașă de in albastră, pantofi italienești negri, făcuți manual, și o batistă colorată de mătase în buzunarul de la piept, ca un ultim salut afectuos către victima crimei.

Într-o astfel de zi, era important să nu neglijeze detaliile, și de aceea — în cinstea acestei ocazii cruciale — își înlocuise Rolexul obișnuit cu cel cu aur alb pe care îl primise cadou de Crăciun din partea unei cunoștințe, drept mulțumire că o ajutase cu o problemă minoră. În fața oglinzii din hol făcu o ultimă verificare: agrafa pentru bani din aur, cu o cantitate adecvată de bancnote, micul portofel din piele de crocodil în care erau toate cardurile lui ambele în buzunarul din stânga al VP - 5 pantalonilorinelul cu cheile și mobilul în buzunarul din dreapta, notebook- ul negru, cu stiloul prins la cotor, în buzunarul interior din stânga, și cel mai bun ajutați mi dachshundul să piardă în greutate al lui, micul Sigge, ascuns bine în tocul de la glezna piciorului stâng, pe interior.

Bäckström dădu din cap aprobator în fața rezultatului final. Mai rămânea doar cel mai important lucru: o doză potrivită de whisky de malț din carafa de cristal de pe masa din hol. Imediat ce gustul încântător și persistent se stinse, băgă în gură două bomboane pentru gât și încă o mână de bomboane în buzunarul lateral al sacoului, pentru orice eventualitate.

Când ieși în stradă, soarele strălucea pe cerul fără nori și, chiar dacă era doar începutul lui iunie, temperatura trebuia să fie deja de cel puțin 20 de grade. Prima zi adevărată de vară și exact ceea ce aveai dreptul să aștepți într-o astfel de zi. Ofițerul de serviciu din Solna trimisese o mașină de poliție în care ajutați mi dachshundul să piardă în greutate doi agenți tineri, niște făpturi slăbănoage și pline de coșuri, însă cel care conducea înțelesese măcar regulile de bază în privința practicilor managementului autorității.

Nu doar îi deschise portiera, dar își dădu și scaunul în față, pentru ca Bäckström să poată sta pe bancheta din spate fără să se așeze neapărat acolo unde stăteau de obicei suspecții sau să-și mototolească pantalonii călcați cu grijă.

Nu e deloc urâtă ziua asta. Apropo, mă bucur să vă cunosc, domnule inspector-șef. Ca să preîntâmpine alte observații, își scoase demonstrativ notebook-ul negru și tastă prima însemnare din acest caz.

Dar, în mod evident, mesajul nu fu recepționat, deoarece tinerii reluară discuția încă înainte ca mașina să intre pe Fridhemsgatan. Ofițerul de serviciu spunea că se pare că victima crimei e avocatul ăla, Thomas Eriksson.

Șoferul dădu din cap, apoi continuă. Din nefericire, se întâmplă destul de des.

Suprastin regulat este potrivit pentru câini?

Alți doi tembeli, se gândi el. De unde veneau ăștia? De ce nu se terminau niciodată? De ce trebuia neapărat ca toți să intre în poliție? La urma urmei era avocat, așa că probabil există un risc de felul ăsta, dacă pot să spun așa? Acum sărmanul nătărău se mai și întorsese și i se adresa direct lui Bäckström.

Hold a Dachshund Properly

În timp ce dumneavoastră, domnilor, mă duceți la locul faptei de pe Ålstensgatan. În tăcere desăvârșită. În sfârșit, se gândi el. Probabil îl costase pe proprietar mai mult decât câștiga un polițist obișnuit într-o viață, cu tot cu impozite. Nu era rău pentru un loc al faptei. Mă întreb ce făcea nătărăul aici, la această oră din zi. Altfel, lucrurile arătau ca de obicei. Banda alb cu albastru a cordonului care înconjura atât terenul propriu-zis al casei, cât și o bună parte a drumului, într-o parte și-n alta.

Două mașini de poliție și o unitate mobilă de coordonare, și cel puțin trei mașini de la ajutați mi dachshundul să piardă în greutate de infracțiuni, mult prea mulți agenți care nu aveau nimic de făcut și pur și simplu pierdeau vremea împreună cu ceilalți care se strânseseră acolo.

Câțiva jurnaliști însoțiți de fotografi și cel puțin un cameraman de la un post de televiziune, aproximativ o duzină de vecini băgăreți, considerabil mai bine îmbrăcați decât erau de obicei, dintre care uimitor de mulți aveau unul sau mai mulți câini de diverse mărimi. Însă expresia din ochii lor era aceeași. O urmă discretă de frică, dar mai ales anticipare și speranța alimentată de suspiciunea că, dacă ce era mai rău se întâmplase, cel puțin nu li se întâmplase lor.

În comparație cu o viață întreagă, zile ca acestea trec lipsite de importanță, mai puțin una, se gândi Bäckström.

O viață întreagă în care e conținută acea zi care a ajuns să fie cea mai frumoasă din viața ta. Apoi coborî din mașină, dădu din cap către șoferul cu coșuri pe față și colegul lui la fel de plin de coșuri și se mulțumi să scuture din cap către vulturii din media, în timp ce pornea spre ușa de la intrare a casei care, până în urmă cu câteva ore, fusese căminul victimei noului său caz de crimă.

Nu era prima deplasare de acest fel pe care o făcuse la viața lui și cu siguranță nici ultima, dar de data aceasta era o sarcină bine-venită și, dacă ar fi fost singur, ar fi urcat treptele casei victimei în pași de step.

VP - 7 Săptămâna dinaintea celei mai frumoase zile a fost o săptămână cu totul obișnuită. Cu bune și cu rele.

• Spălarea mâinilor într-un vis poartă un sens pozitiv, înseamnă curățare și, de asemenea, îl avertizează pe visător că secretul va deveni evident, va scăpa de vechile probleme și gânduri.
• Leif G.W. Persson - (Evert Backstrom) 03 Pinocchio | PDF
• Dietonus prospect
• Spălați-vă mâinile unui copil în vis. De ce se spală mâinile
• Suprastin regulat este potrivit pentru câini? - Tratament
• Suprastin regulat este potrivit pentru câini? - Animale

Luni, 27 mai, cu o săptămână înaintea zilei de luni care avea să fie cea mai frumoasă din viața lui, fusese așa cum erau de obicei zilele de luni, poate chiar puțin mai rea decât o luni obișnuită, și începuse într-un mod care punea la încercare puterea de înțelegere până și a unui om atât de intuitiv și nobil precum Evert Bäckström.

Într-un sens pur literal, ea implica două cazuri demente care, din motive de nepătruns, ajunseseră pe biroul lui. Primul se referea la un iepure maltratat care fusese preluat în grija consiliului local. Ca și cum asta nu ar fi fost suficient de rău, se presupunea că agresiunea avusese loc într-o arde grasimea incet a Palatului Drottningholm, la doar câteva sute de metri de camera în care Maiestatea Sa, Regele Suediei Carl al XVI-lea Gustaf, se bucura, de obicei, de somnul lui de noapte.

Cu mai mulți ani în urmă, inspectorul-șef Evert Bäckström lucrase pentru Poliția Districtului de Vest din Stockholm, ca șef al departamentului responsabil pentru anchetarea infracțiunilor violente grave.

Nu era un post rău și, dacă ar fi fost în SUA, unde oamenii obișnuiți au drept de decizie, era clar că Bäckström ar fi fost un candidat bun pentru alegerea ca șerif. Trei sute cincizeci și cinci de kilometri pătrați de pământ și apă între marele lac interior Mälaren, la vest, și Marea Baltică la est. Între vechile porți de taxare din centrul Stockholmului la sud și Norra Järva, Jakobsberg și arhipelagul exterior la nord. Pe atunci Bäckström se gândea la toate acestea ca la un ținut Bäckström al lui, cu aproape de locuitori.

În afară de ei mai erau o duzină de miliardari și mai multe sute de oameni care dispuneau fiecare de câteva milioane. La celălalt capăt erau mai multe zeci de mii de oameni care nu aveau suficient ca să se poată hrăni, care erau obligați să trăiască din ajutoare sociale sau să cerșească și să comită infracțiuni ca să o ducă de pe o zi pe alta.

Și, bineînțeles, mai erau și toți oamenii obișnuiți. Toți oamenii care își vedeau de treaba lor, care aveau grijă de ei înșiși și nu făceau tapaj din cauza vieților pe care le duceau. Cel puțin nu făceau decât rareori ceva care să riște să ajungă pe biroul lui Bäckström din secția de poliție mare din Solna.

Dar, din nefericire, nu toată lumea care trăia acolo era așa. În fiecare an, în district erau raportate aproape 60 de infracțiuni.

E adevărat că majoritatea erau cazuri simple de furt, distrugerea unor bunuri sau încălcări ale legii legate de droguri, dar existau și câteva mii de infracțiuni violente. Dacă te uitai la infracționalitatea din Districtul de Vest în ansamblu, ea acoperea tot spectrul social. De ajutați mi dachshundul să piardă în greutate mâna de gangsteri în costume cu dungulițe care comiteau infracțiuni financiare în valoare de sute de milioane până la multele mii de oameni care furau orice, de la fripturi și cârnați până la produse pentru machiaj, bere și pastile pentru durere de cap, de la marile supermarketuri din centrele comerciale ale districtului.

Și, ca aproape de fiecare dată, aceste cazuri nu îl vizau deloc pe Bäckström. El lucra la infracțiunile violente grave.

Asta făcuse întreaga viață ca ofițer de poliție și intenționa să continue să facă asta până când această parte a vieții lui lua sfârșit. Crime, agresiuni, violuri și jafuri armate.

Plus toate celelalte minuni ascunse printre ele, cum ar fi piromanii și pedofilii, comportamentul amenințător, huliganii și diversul asortiment de nebuni. Până și despre ocazionalii exhibiționiști sau cei care trăgeau cu ochiul prin casele altora îți puteai imagina că întrețin niște ambiții ceva mai fizice. Exista întotdeauna un număr mai mult decât suficient de astfel de cazuri. Mii de rapoarte în fiecare an, ajutați mi dachshundul să piardă în greutate ajungând la departamentul pentru infracțiuni violente grave.

Și toate aceste cazuri erau cele care dieta sa slabesti 10 kg conținut și semnificație vieții lui de ofițer de poliție, iar dacă era ca Bäckström să fie în stare să realizeze ceva în această privință, totul era o chestiune de a distinge între lucrurile care contau și cele care nu contau.

Din păcate, în lunea dinaintea acelei luni care avea să fie cea mai frumoasă zi din viața lui, Bäckström avusese ceva mai puțin succes în acest sens. În departamentul pentru infracțiuni grave al lui Bäckström, săptămâna începea întotdeauna cu o ședință de dimineață în care era recapitulată mizeria umană care ieșise la lumină în săptămâna precedentă, polițiștii se pregăteau dinainte pentru ce avea să urmeze săptămâna aceea și rumegau VP - 9 câteva cazuri vechi care stătuseră la mucegăit prea mult, doar pentru a fi trimise la arhivă și uitate.

Bäckström avea aproximativ douăzeci de colegi care să-l ajute, dintre care unul era și tăcut, și complet funcțional, iar cinci-șase măcar făceau ce le spunea el.

Ceilalți erau cam ce te puteai aștepta și, dacă n-ar fi fost mâna de fier și conducerea fermă a lui Bäckström, nu în ultimul rând capacitatea lui de a distinge între lucrurile care contau și cele care nu contau, atunci, în mod evident, oamenii răi ar fi avut câștig de cauză încă din prima zi.

O nouă săptămână, ședința de dimineață, era momentul ca inspectorul- șef Evert Bäckström să scoată iar sabia dreptății. Era mulțumit să lase toată acea mânuire a balanței justiției în seama marelui număr de făcători de bine și învârtitori de hârtii ajutați mi dachshundul să piardă în greutate la nivelurile superioare ale ierarhiei poliției.

Nemernici inutili și leneși ce sunteți, se gândi el, privindu-și pe rând colegii. Lunea dimineața, cu ochi goi în spatele unor pleoape grele și considerabil mai multe căni de cafea decât carnețele sau pixuri pregătite.

Ce s-a întâmplat cu poliția? Unde au dispărut toți polițiștii adevărați ca mine? Apoi predă ștafeta omului său de încredere care, bineînțeles, era o femeie, inspectorul Annika Carlsson, de 37 de ani. Avea o siluetă extraordinară, de parcă și-ar fi petrecut majoritatea timpului în sala de gimnastică de la subsolul secției de poliție din Solna. De altfel, probabil că mergea și în alte subsoluri mai târziu, în noapte, dar Bäckström prefera să nu se gândească la asta. Ajutați mi dachshundul să piardă în greutate Annika Carlsson prezenta totuși un avantaj.

Niciunul dintre ceilalți nu îndrăznea să se certe cu ea, acesta fiind motivul pentru care parcurseră rapid lista cu ceea ce se întâmplase în săptămâna anterioară și în weekend. Rezolvate și nerezolvate, succese și rateuri, informații noi și ponturi, sarcinile și recomandările care îi așteptau în săptămâna următoare. Plus toate celelalte lucruri având un caracter mai practic și administrativ, pe care toți cei din departament ar fi trebuit să le cunoască.

Toată treaba merse admirabil de ușor. În mai puțin de o oră totul era stabilit, iar inspectorul Carlsson reuși chiar să își încheie apoteotic rezumatul, spunându-le că omorul care avusese loc cu trei zile în urmă VP - 10 fusese elucidat, iar cazul fusese predat procurorului, împreună cu o mărturisire completă.

Leif G.W. Persson - (Evert Backstrom) 03 Pinocchio

Făptașul se dovedise a fi un bețiv neobișnuit de îndatoritor. Vineri seara, el și cu soția lui acum decedată începuseră să se certe din cauza emisiunii la care urmau să se uite la televizor. Apoi el se dusese în bucătărie, luase un cuțit mare și pusese capăt discuției. După asta sunase la ușa vecinului, ca să împrumute, telefonul cu care să cheme ceai de slabit natural ambulanță.

Vecinul nu fusese foarte săritor. Experiențele anterioare îl învățaseră să nu deschidă ușa, așa că în loc de asta sunase la poliție. Prima patrulă ajunsese după doar ajutați mi dachshundul să piardă în greutate minute, dar la momentul la care polițiștii în uniformă intraseră în apartament nu mai era nevoie de nicio intervenție medicală. În loc de asta, ei îl încătușaseră pe proaspătul văduv și îi chemaseră pe cei de la Criminalistică și pe detectivi, ca să se ocupe de aspectele mai complicate ale muncii de poliție.

Chiar la primul interogatoriu din dimineața următoare, văduvul îndurerat al victimei mărturisise. Nu era foarte clar în privința detaliilor, deoarece, evident, în seara aceea băuse câteva pahare, dar chiar și așa ținea să îi informeze pe intervievatori că deja îi era dor de soția lui. O fi fost ea încăpățânată, ranchiunoasă și în general imposibilă ca parteneră de viață — în mare parte din cauză că bea ca o sugativă nenorocită —, dar, în ciuda tuturor defectelor ei, tot voia să le explice că lui chiar îi era dor de ea.

Probabil că acela a fost momentul în care, prins de un entuziasm pasager, făcu o greșeală. În loc să încheie pur și simplu ședința, să se retragă în biroul lui și să se pregătească pe îndelete pentru prânzul iminent, dădu din cap amabil către omul lui de încredere și îi puse o întrebare complet greșită.

Am cam terminat, nu-i așa?

2. Posibile probleme Dentiția completă este unul dintre principalii indicatori ai sănătății terrierului Yorkshire, depinzând mult de starea lor, de exemplu, activitatea tractului gastro-intestinal.
3. Cura de slabire cu mancat la ore fixe

Dacă nu cumva mai ai ceva de adăugat înainte să ne apucăm și noi de ajutați mi dachshundul să piardă în greutate de poliție sănătoasă, de modă veche?

Amândouă puțin ciudate.

Bineînțeles, era încă într-o stare de binecuvântată ignoranță. Primul caz implică un iepure. Cel puțin pentru început, dacă pot să spun așa. Ce naiba tot spune femeia asta? VP - 11 — Cum naiba maltratezi un iepure? Făptașul l-a băgat în cuptorul cu microunde? Nu așa își începeau de obicei cariera criminalii în serie? Băgau iepuri la microunde și pisici în uscătorul de haine?